Online Biblia

1

Cel rău fuge fără să fie urmărit, dar cel neprihănit îndrăzneşte ca un leu tânăr. –

Minden istentelen fut, ha senki nem üldözi is; az igazak pedig, mint az ifjú oroszlán, bátrak.

2

Când este răscoală într-o ţară, sunt mulţi capi, dar cu un om priceput şi încercat, domnia dăinuie. –

Az ország bűne miatt sok annak a fejedelme; az eszes és tudós ember által pedig hosszabbodik fennállása.

3

Un om sărac care apasă pe cei obijduiţi este ca o rupere de nori care aduce lipsă de pâine. –

A szegény ember[ből támadott] elnyomója a szegényeknek hasonló a pusztító esőhöz, mely nem hágy kenyeret.

4

Cei ce părăsesc Legea laudă pe cel rău, dar cei ce păzesc Legea se mânie pe el. –

A kik elhagyják a törvényt, dicsérik a latrokat; de a kik megtartják a törvényt, harczolnak azokkal.

5

Oamenii dedaţi la rău nu înţeleg ce este drept, dar cei ce caută pe Domnul înţeleg totul. –

A gonoszságban élő emberek nem értik meg az igazságot; a kik pedig keresik az Urat, mindent megértenek.

6

Mai mult preţuieşte săracul care umblă în neprihănirea lui, decât bogatul care umblă pe căi sucite. –

Jobb a szegény, a ki jár tökéletesen, mint a kétfelé sántáló istentelen, a ki gazdag.

7

Cel ce păzeşte Legea este un fiu priceput, dar cel ce umblă cu cei desfrânaţi face ruşine tatălui său. –

A ki megőrzi a törvényt, eszes fiú az; a ki pedig társalkodik a dobzódókkal, gyalázattal illeti atyját.

8

Cine îşi înmulţeşte avuţiile prin dobândă şi camătă le strânge pentru cel ce are milă de săraci. –

A ki öregbíti az ő marháját kamattal és uzsorával, annak gyűjt, a ki könyörül a szegényeken.

9

Dacă cineva îşi întoarce urechea ca să n-asculte Legea, chiar şi rugăciunea lui este o scârbă. –

Valaki elfordítja az ő fülét a törvénynek hallásától, annak könyörgése is útálatos.

10

Cine rătăceşte pe oamenii fără prihană pe calea cea rea cade în groapa pe care a săpat-o, dar oamenii fără prihană moştenesc fericirea. –

A ki elcsábítja az igazakat gonosz útra, vermébe maga esik bele; a tökéletesek pedig örökség szerint bírják a jót.

11

Omul bogat se crede înţelept, dar săracul care este priceput îl cercetează. –

Bölcs az ő maga szemei előtt a gazdag ember; de az eszes szegény megvizsgálja őt.

12

Când biruie cei neprihăniţi, este o mare slavă, dar când se înalţă cei răi, fiecare se ascunde. –

Mikor örvendeznek az igazak, nagy ékesség az; mikor pedig az istentelenek feltámadnak, keresni kell az embert.

13

Cine îşi ascunde fărădelegile nu propăşeşte, dar cine le mărturiseşte şi se lasă de ele capătă îndurare. –

A ki elfedezi az ő vétkeit, nem lesz jó dolga; a ki pedig megvallja és elhagyja, irgalmasságot nyer.

14

Ferice de omul care se teme necontenit, dar cel ce-şi împietreşte inima cade în nenorocire. –

Boldog ember, a ki szüntelen retteg; a ki pedig megkeményíti az ő szívét, bajba esik.

15

Ca un leu care răcneşte şi ca un urs flămând, aşa este cel rău care stăpâneşte peste un popor sărac. –

Mint az ordító oroszlán és éhező medve, olyan a szegény népen uralkodó istentelen.

16

Un voievod fără pricepere îşi înmulţeşte faptele de asuprire, dar cel ce urăşte lăcomia îşi lungeşte zilele. –

Az értelemben szűkölködő fejedelem nagy elnyomó is; [de] a ki gyűlöli a hamis nyereséget, meghosszabbítja napjait.

17

Un om al cărui cuget este încărcat cu sângele altuia, fuge până la groapă: nimeni să nu-l oprească. –

Az ember, a kit ember-vér terhel, a sírig fut; senki ne támogassa őt.

18

Cine umblă în neprihănire găseşte mântuirea, dar cine umblă pe două căi strâmbe cade într-o groapă. –

A ki jár tökéletesen, megtartatik; a ki pedig álnokul két úton jár, egyszerre elesik.

19

Cine îşi lucrează câmpul are belşug de pâine, dar cine aleargă după lucruri de nimic are belşug de sărăcie. –

A ki munkálja az ő földét, megelégedik étellel; a ki pedig hiábavalóságok után futkos, megelégedik szegénységgel.

20

Un om credincios este năpădit de binecuvântări, dar cel ce vrea să se îmbogăţească repede nu rămâne nepedepsit. –

A hivő ember bővelkedik áldásokkal; de a ki hirtelen akar gazdagulni, büntetlen nem marad.

21

Nu este bine să cauţi la faţa oamenilor; chiar pentru o bucată de pâine poate un om să se dedea la păcat. –

Személyt válogatni nem jó; mert [még] egy falat kenyérért [is] vétkezhetik az ember.

22

Un om pizmaş se grăbeşte să se îmbogăţească, şi nu ştie că lipsa va veni peste el. –

Siet a marhakeresésre a gonosz szemű ember; és nem veszi észre, hogy szükség jő reá.

23

Cine mustră pe alţii găseşte mai multă bunăvoinţă pe urmă, decât cel cu limba linguşitoare. –

A ki megfeddi az embert, végre [is] inkább kedvességet talál, mint a sima nyelvű.

24

Cine fură pe tatăl său şi pe mama sa şi zice că nu este un păcat, este tovarăş cu nimicitorul. –

A ki megrabolja az atyját, és anyját és azt mondja: nem vétek! társa a romboló embernek.

25

Cel lacom stârneşte certuri, dar cel ce se încrede în Domnul este săturat din belşug. –

A telhetetlen lélek háborúságot szerez; a ki pedig bízik az Úrban, megerősödik.

26

Cine se încrede în inima lui este un nebun, dar cine umblă în înţelepciune va fi mântuit. –

A ki bízik magában, bolond az; a ki pedig jár bölcsen, megszabadul.

27

Cine dă săracului nu duce lipsă, dar cine închide ochii este încărcat cu blesteme. –

A ki ád a szegénynek, nem lesz néki szüksége; a ki pedig elrejti a szemét, megsokasulnak rajta az átkok.

28

Când se înalţă cei răi, fiecare se ascunde, dar când pier ei, cei buni se înmulţesc. –

Mikor felemeltetnek az istentelenek, elrejti magát az ember; de mikor azok elvesznek, öregbülnek az igazak.

Színjelzés

• Traducerea Cornilescu
• Károli Gáspár Fordítás

Igehirdetés.ma

Törekedés békességre: Elégedettség