Online Biblia

1

Szövetségre léptem a szememmel, hogy ne nézzen a lányokra.

Făcusem un legământ cu ochii mei şi nu mi-aş fi oprit privirile asupra unei fecioare.

2

És mi a jutalmam Istentől, onnan fentről, mi az örökségem a Mindenhatótól a magasságból?

Dar ce soartă mi-a păstrat Dumnezeu de sus? Ce moştenire mi-a trimis Cel Atotputernic din ceruri?

3

Hát nem az istentelennek jár-e a romlás, és a gonosztevőnek a veszedelem?

Pieirea nu-i oare pentru cel rău, şi nenorocirea pentru cei ce fac fărădelege?

4

Hát nem látta útjaimat, és nem számolta meg lépéseimet?

N-a cunoscut Dumnezeu căile mele? Nu mi-a numărat El toţi paşii mei?

5

Ha csalárdan jártam, és lábam álnokságra sietett,

Dacă am umblat cu minciuna, de mi-a alergat piciorul după înşelăciune:

6

igazsága mérlegével mérjen meg engem, és megtudja Isten, hogy feddhetetlen vagyok!

să mă cântărească Dumnezeu în cumpăna celor fără prihană şi-mi va vedea neprihănirea!

7

Ha lépéseim letértek az útról, és ha szívem a szememet követte, vagy ha kezemhez szenny tapadt,

De mi s-a abătut pasul de pe calea cea dreaptă, de mi-a urmat inima ochii, de s-a lipit vreo întinăciune de mâinile mele,

8

más egye meg, amit vetettem, és ami nekem sarjadt, gyökerestül tépjék ki!

atunci eu să semăn şi altul să secere, şi odraslele mele să fie dezrădăcinate!

9

Ha szívem asszony után bomlott, és leselkedtem felebarátom ajtajánál,

Dacă mi-a fost amăgită inima de vreo femeie, dacă am pândit la uşa aproapelui meu,

10

másnak őröljön feleségem, és mások hajoljanak őreá!

atunci nevasta mea să macine pentru altul şi s-o necinstească alţii!

11

Mert gyalázatosság volna ez, és bírák elé tartozó bűn.

Căci aceasta ar fi fost o nelegiuire, o fărădelege vrednică să fie pedepsită de judecători,

12

Olyan tűz volna ez, amely a pusztulás helyéig emésztene, és minden jövedelmemet gyökerestül kiirtaná.

un foc care mistuie până la nimicire şi care mi-ar fi prăpădit toată bogăţia.

13

Ha megtagadtam volna szolgám vagy szolgálóleányom igazát, amikor pert kezdtek ellenem,

De aş fi nesocotit dreptul slugii sau slujnicei mele, când se certau cu mine,

14

mitévő lennék, ha fölkelne Isten? És ha meglátogatna, mit felelnék neki?

ce aş putea să fac, când Se ridică Dumnezeu? Ce aş putea răspunde când pedepseşte El?

15

Nem az alkotta-e őt is, aki engem alkotott anyám méhében; nem ugyanő formált-e bennünket anyánk ölében?

Cel ce m-a făcut pe mine în pântecele mamei mele, nu l-a făcut şi pe el? Oare nu ne-a întocmit acelaşi Dumnezeu în pântecele mamei?

16

Ha megtagadtam a szegények kívánságát, és az özvegy szemét epedni engedtem;

Dacă n-am dat săracilor ce-mi cereau, dacă am făcut să se topească de plâns ochii văduvei,

17

ha falatomat egymagam ettem meg, és az árva nem evett abból,

dacă mi-am mâncat singur pâinea, fără ca orfanul să-şi fi avut şi el partea lui din ea,

18

aki ifjúságom óta úgy nevelkedett nálam, mint saját apjánál, és gyermekségétől fogva vezettem;

eu, care din tinereţe l-am crescut ca un tată, eu, care de la naştere am sprijinit pe văduvă;

19

ha elnéztem, hogy elvész a ruhátlan, és takaró nélkül van a szegény;

dacă am văzut pe cel nenorocit ducând lipsă de haine, pe cel lipsit neavând învelitoare,

20

ha nem áldott volna engem a dereka, mert megmelegedett juhaim gyapjával;

fără ca inima lui să mă fi binecuvântat, fără să fi fost încălzit de lâna mieilor mei;

21

ha az árva ellen fölemeltem a kezem, mert láttam, hogy a kapuban engem támogatnak,

dacă am ridicat mâna împotriva orfanului, pentru că mă simţeam sprijinit de judecători;

22

akkor essék le vállam a lapockámról, és szakadjon le tőből a karom!

atunci, să mi se dezlipească umărul de la încheietură, să-mi cadă braţul şi să se sfărâme!

23

Hiszen rettegtem Isten csapásától, és fensége előtt ilyet nem tehetek.

Căci mă temeam de pedeapsa lui Dumnezeu şi nu puteam lucra astfel din pricina măreţiei Lui.

24

Ha reménységemet aranyba vetettem, és azt mondtam a színaranynak: „Ó, én bizodalmam!”;

Dacă mi-am pus încrederea în aur, dacă am zis aurului: „Tu eşti nădejdea mea;”

25

ha annak örültem, hogy nagy a gazdagságom, és hogy sokat szerzett a kezem;

dacă m-am îngâmfat de mărimea averilor mele, de mulţimea bogăţiilor pe care le dobândisem;

26

ha néztem a napot, mikor fényesen ragyogott, és a holdat, mikor méltósággal haladt,

dacă am privit soarele când strălucea, luna când înainta măreaţă,

27

és szívem titkon elcsábult volna, és kezemmel csókot hintettem volna felé,

şi dacă mi s-a lăsat amăgită inima în taină, dacă le-am aruncat sărutări, ducându-mi mâna la gură:

28

ez is bíró elé tartozó bűn volna, mert megtagadtam volna Istent odafönt!

şi aceasta este tot o fărădelege care trebuie pedepsită de judecători, căci m-aş fi lepădat de Dumnezeul cel de sus!

29

Hát örültem én gyűlölőm nyomorúságán, és ujjongtam örömömben, hogy baj érte őt?

Dacă m-am bucurat de nenorocirea vrăjmaşului meu, dacă am sărit de bucurie când l-a atins nenorocirea,

30

Nem engedtem, hogy szám vétkezzék azzal, hogy átkot kérek valaki lelkére.

eu, care n-am dat voie limbii mele să păcătuiască, să-i ceară moartea cu blestem;

31

Nem mondhatták sátram vendégei: Van-e, aki nála hússal jól nem lakott?

dacă nu ziceau oamenii din cortul meu: „Unde este cel ce nu s-a săturat din carnea lui?”

32

Nem hált utcán a jövevény, ajtóm az utas előtt nyitva volt.

Dacă petrecea străinul noaptea afară, dacă nu mi-aş fi deschis uşa să intre călătorul;

33

Ha emberi módon eltitkoltam volna vétkem, keblembe rejtve bűnömet,

dacă mi-am ascuns fărădelegile, ca oamenii şi mi-am închis nelegiuirile în sân,

34

bizony akkor tarthatnék a nagy tömegtől, rettegnem kellene a nemzetségek megvetésétől. Elnémulnék, és az ajtón sem lépnék ki.

pentru că mă temeam de mulţime, pentru că mă temeam de dispreţul familiilor, ţinându-mă deoparte şi necutezând să-mi trec pragul…

35

Ó, bárcsak volna valaki, aki meghallgatna engem! Íme, ez a végszóm: a Mindenható válaszoljon nekem, és írjon vádiratot ellenem az én vádlóm.

Oh! de aş găsi pe cineva să m-asculte! Iată apărarea mea, iscălită de mine: să-mi răspundă Cel Atotputernic! Cine-mi va da plângerea iscălită de potrivnicul meu?

36

Bizony én azt a vállamon hordoznám és a fejemre tenném koronául!

Ca să-i port scrisoarea pe umăr, s-o leg de fruntea mea ca o cunună;

37

Lépteim számát is megmondanám neki, mint egy fejedelem, úgy járulnék hozzá!

să-i dau socoteală de toţi paşii mei, să mă apropii de el ca un domn.

38

Ha földem ellenem kiáltott, és barázdái együtt siránkoztak;

Dacă pământul meu strigă împotriva mea şi dacă brazdele lui varsă lacrimi;

39

ha termését fizetés nélkül ettem, vagy gazdájának lelkét kioltottam,

dacă i-am mâncat roada fără s-o fi plătit şi dacă am întristat sufletul vechilor lui stăpâni:

40

tövis teremjen búza helyett és árpa helyett konkoly! Itt végződnek Jób beszédei.

atunci să crească spini din el în loc de grâu, şi neghină în loc de orz!” Sfârşitul cuvintelor lui Iov.

Színjelzés

• Revideált Károli Biblia (Veritas)
• Traducerea Cornilescu

Igehirdetés.ma

Isten törvényének útja