Online Biblia

Către mai marele cântăreţilor. Făcut de David. 

1

[A karmesternek: Dávidé.] Az ÚRban bízom. Hogy mondhatjátok lelkemnek: Menekülj a hegyre, mint a madár!

La Domnul găsesc scăpare! Cum puteţi să-mi spuneţi: „Fugi în munţii voştri, ca o pasăre”?

2

Mert íme, a gonoszok feszítik már az íjat, ráillesztették nyilukat a húrra, hogy a sötétből az igaz szívűekre lövöldözzenek.

Căci iată că cei răi îşi încordează arcul, îşi potrivesc săgeata pe coardă, ca să tragă pe ascuns asupra celor cu inima curată.

3

Ha az alapokat is lerombolják, mit tehet az igaz?

Şi, când se surpă temeliile, ce ar putea să mai facă cel neprihănit?

4

Az ÚR ott van szent templomában; az ÚR trónja a mennyben van. Szeme látja, szemöldöke megvizsgálja az emberek fiait.

Domnul este în templul Lui cel sfânt, Domnul Îşi are scaunul de domnie în ceruri. Ochii Lui privesc, şi pleoapele Lui cercetează pe fiii oamenilor.

5

Az ÚR megvizsgálja az igazat és a gonoszt, gyűlöli a lelke az álnokság kedvelőjét.

Domnul încearcă pe cel neprihănit, dar urăşte pe cel rău şi pe cel ce iubeşte silnicia.

6

Hálót hullat a gonoszokra; tűz, kénkő és égető szél az osztályrészük!

Peste cei răi plouă cărbuni, foc şi pucioasă: un vânt dogoritor, iată paharul de care au ei parte.

7

Mert az ÚR igaz. Szereti az igazságot, az igazak meglátják az arcát.

Căci Domnul este drept, iubeşte dreptatea, şi cei neprihăniţi privesc faţa Lui.

Színjelzés

• Revideált Károli Biblia (Veritas)
• Traducerea Cornilescu