Online Biblia

1

Iov a luat din nou cuvântul în pilde şi a zis:

Jób pedig folytatá az ő beszédét, és monda:

2

„Oh! cum nu pot să fiu ca în lunile trecute, ca în zilele când mă păzea Dumnezeu,

Oh, vajha olyan volnék, mint a hajdani hónapokban, a mikor Isten őrzött engem!

3

când candela Lui strălucea deasupra capului meu şi lumina Lui mă călăuzea în întuneric!

Mikor az ő szövétneke fénylett fejem fölött, [s] világánál jártam a setétet;

4

Cum nu sunt ca în zilele puterii mele, când Dumnezeu veghea ca un prieten peste cortul meu,

A mint java-korom napjaiban valék, a mikor Isten gondossága borult sátoromra!

5

când Cel Atotputernic încă era cu mine şi când copiii mei stăteau în jurul meu;

Mikor még a Mindenható velem volt, [és] körültem voltak gyermekeim;

6

când mi se scăldau paşii în smântână, şi stânca vărsa lângă mine pâraie de untdelemn!

Mikor lábaimat [édes] tejben mostam, és mellettem a szikla olajpatakokat ontott;

7

Dacă ieşeam să mă duc la poarta cetăţii şi dacă îmi pregăteam un scaun în piaţă,

Mikor a kapuhoz mentem, fel a városon; a köztéren székemet fölállítám:

8

tinerii se trăgeau înapoi la apropierea mea, bătrânii se sculau şi stăteau în picioare.

Ha megláttak az ifjak, félrevonultak, az öregek is fölkeltek [és ]állottak.

9

Mai marii îşi opreau cuvântările şi îşi puneau mâna la gură.

A fejedelmek abbahagyták a beszédet, és tenyeröket szájukra tették.

10

Glasul căpeteniilor tăcea şi li se lipea limba de cerul gurii.

A főemberek szava elnémult, és nyelvök az ínyökhöz ragadt.

11

Urechea care mă auzea, mă numea fericit, ochiul care mă vedea mă lăuda.

Mert a mely fül hallott, boldognak mondott engem, és a mely szem látott, bizonyságot tett én felőlem.

12

Căci scăpam pe săracul care cerea ajutor şi pe orfanul lipsit de sprijin.

Mert megmentém a kiáltozó szegényt, és az árvát, a kinek nem volt segítsége.

13

Binecuvântarea nenorocitului venea peste mine, umpleam de bucurie inima văduvei.

A veszni indultnak áldása szállt reám, az özvegynek szívét megörvendeztetém.

14

Mă îmbrăcam cu dreptatea şi-i slujeam de îmbrăcăminte, neprihănirea îmi era manta şi turban.

Az igazságot magamra öltém és az is magára ölte engem; palást és süveg gyanánt volt az én ítéletem.

15

Orbului îi eram ochi, şi şchiopului picior.

A vaknak én szeme valék, és a sántának lába.

16

Celor nenorociţi le eram tată şi cercetam pricina celui necunoscut.

A szűkölködőknek én atyjok valék, az ismeretlennek ügyét is jól meghányám-vetém.

17

Rupeam falca celui nedrept şi-i smulgeam prada din dinţi.

Az álnoknak zápfogait kitördösém, és fogai közül a prédát kiütém vala.

18

Atunci ziceam: „În cuibul meu voi muri, zilele mele vor fi multe ca nisipul.

Azt gondoltam azért: fészkemmel veszek el, és mint a homok, megsokasodnak napjaim.

19

Apa va pătrunde în rădăcinile mele, roua va sta toată noaptea peste ramurile mele.

Gyökerem a víznek nyitva lesz, és ágamon hál meg a harmat.

20

Slava mea va înverzi neîncetat, şi arcul îmi va întineri în mână.”

Dicsőségem megújul velem, és kézívem erősebbé lesz kezemben.

21

Oamenii mă ascultau şi aşteptau, tăceau înaintea sfaturilor mele.

Hallgattak és figyeltek reám, és elnémultak az én tanácsomra.

22

După cuvântările mele, niciunul nu răspundea, şi cuvântul meu era pentru toţi o rouă binefăcătoare.

Az én szavaim után nem szóltak többet, [s harmatként] hullt []rájok beszédem.

23

Mă aşteptau ca pe ploaie, căscau gura ca după ploaia de primăvară.

Mint az esőre, úgy vártak rám, és szájukat tátották, mint tavaszi záporra.

24

Când li se muia inima, le zâmbeam şi nu puteau izgoni seninătatea de pe fruntea mea.

Ha rájok mosolyogtam, nem bizakodtak el, és arczom derüjét nem sötétíték be.

25

Îmi plăcea să mă duc la ei şi mă aşezam în fruntea lor; eram ca un împărat în mijlocul unei oştiri, ca un mângâietor lângă nişte întristaţi.

[Örömest] választottam útjokat, mint főember ültem [ott;] úgy laktam [ott,] mint király a hadseregben, mint a ki bánkódókat vigasztal.

Színjelzés

• Traducerea Cornilescu
• Károli Gáspár Fordítás

Igehirdetés.ma

Megoldás a panaszodra